Ți s-a întâmplat vreodată să simți că ceva nu este în regulă, chiar dacă nu știai exact de ce? Poate că cineva s-a apropiat prea mult de tine și ai simțit că ai vrea să faci un pas înapoi. Poate că un copil mai mare sau un adult ți-a spus să păstrezi un secret care te-a făcut să te simți neliniștit. Sau poate ai avut pur și simplu un sentiment ciudat în stomac, ca și cum ceva din tine îți spunea că ai vrea să pleci de acolo. Dacă ai trăit vreodată astfel de momente, este important să știi un lucru: corpul și emoțiile tale încearcă uneori să te protejeze. 

Corpul nostru este foarte isteț. Chiar înainte ca mintea să înțeleagă ce se întâmplă, el poate observa că ceva nu pare sigur. Poate începi să simți că îți bate inima mai tare, că te doare burta, că îți vine să plângi sau că ai vrea să fugi. Alteori, te poți bloca și să nu mai știi ce să faci sau ce să spui. Toate aceste reacții sunt normale. Ele nu înseamnă că ești slab, fricos sau ciudat. Înseamnă că organismul tău încearcă să aibă grijă de tine și să îți spună că merită să fii atent la ceea ce se întâmplă. 

De mici, copiii sunt învățați să fie politicoși: să salute, să spună „mulțumesc”, să împartă jucăriile și să îi respecte pe ceilalți. Toate acestea sunt lucruri frumoase și importante. Dar există ceva și mai important decât politețea: siguranța ta. Dacă cineva face sau spune ceva care te sperie, te face să te simți rușinat, trist sau neliniștit, nu trebuie să continui doar pentru că nu vrei să superi persoana respectivă. 

Imaginează-ți că un adult insistă să îl îmbrățișezi, deși tu nu îți dorești acest lucru. Sau că cineva continuă să te gâdile chiar dacă i-ai spus să se oprească. Poate un copil mai mare îți spune că trebuie să faci ceva ce nu îți place și încearcă să te convingă spunând că, dacă refuzi, nu va mai fi prietenul tău. În toate aceste situații, ai dreptul să spui „Nu”. Poți spune: „Nu vreau”, „Te rog, oprește-te”, „Nu îmi place” sau „Vreau să plec”. Nu trebuie să găsești cele mai frumoase cuvinte și nici să zâmbești în timp ce o faci. Atunci când este vorba despre siguranța ta, este în regulă să fii ferm. 

Uneori, oamenii încearcă să ne convingă spunând: „Hai, doar puțin!”, „Nu mai fi rușinos!” sau „E doar o glumă!”. Chiar dacă ceilalți nu înțeleg de ce te simți inconfortabil, emoțiile tale sunt importante. Este adevărat că există situații în care trebuie să facem lucruri care nu ne plac, cum ar fi să mergem la medic, să facem un vaccin sau să învățăm pentru un test. Însă atunci când un adult are grijă de sănătatea sau siguranța ta, el ar trebui să îți explice de ce este necesar acel lucru și să încerce să te ajute să te simți în siguranță. Este foarte diferit de situațiile în care cineva îți cere să faci ceva ce te sperie sau îți spune să nu povestești nimănui. 

Unii copii se tem că, dacă spun „Nu”, adulții se vor supăra pe ei sau îi vor considera obraznici. Dar a avea grijă de tine nu înseamnă că ești obraznic. Înseamnă că îți asculți corpul și emoțiile. Curajul nu înseamnă să nu îți fie frică. Curajul înseamnă să faci ceva care te ajută să fii în siguranță chiar și atunci când îți este teamă. Iar unul dintre cele mai curajoase lucruri pe care le poate face un copil este să ceară ajutor atunci când simte că ceva nu este în regulă. 

Poate că acum te întrebi: „Dar dacă nu sunt sigur că ceea ce se întâmplă este greșit?” Este o întrebare foarte bună. Adevărul este că nu trebuie să fii sigur că un lucru este periculos pentru a cere ajutor. Uneori este suficient să simți că ceva te sperie, te încurcă sau te face să nu te mai simți în siguranță. Emoțiile noastre sunt ca un semafor: atunci când ne simțim liniștiți și în siguranță, este ca și cum semaforul ar fi verde. Când apare neliniștea sau confuzia, semaforul se face galben și ne spune să fim atenți. Iar atunci când ne este foarte frică, vrem să fugim sau cineva ne obligă să facem ceva ce nu ne dorim, este ca și cum semaforul ar fi roșu. În astfel de momente, este important să încercăm să plecăm din acea situație și să cerem ajutor. 

Uneori, oamenii le cer copiilor să păstreze secrete. Dar nu toate secretele sunt la fel. Există secrete care aduc bucurie, cum ar fi pregătirea unei surprize pentru ziua de naștere a cuiva. Acestea sunt păstrate doar pentru o perioadă și, atunci când sunt descoperite, îi fac pe oameni fericiți. Există însă și secrete care îi fac pe copii să se simtă speriați, rușinați sau vinovați. Dacă cineva îți spune să nu povestești nimănui despre ceva care te face să te simți rău sau îți spune că vei avea probleme dacă vorbești, este foarte important să îi spui unui adult în care ai încredere. Secretele care dor nu trebuie păstrate. 

Să ne imaginăm că Andrei, care are zece ani, primește dulciuri de la un vecin. Înainte să plece, vecinul îi spune zâmbind: „Să nu le spui părinților. Rămâne secretul nostru.” La început, Andrei nu știe ce să creadă, dar simte că ceva nu este în regulă. Chiar dacă nu poate explica de ce, acel sentiment este suficient pentru a-i spune mamei sau tatălui ce s-a întâmplat. Nu este treaba lui să afle de ce adultul a vrut să păstreze secretul. Rolul lui este doar să ceară ajutor. 

Uneori, situațiile care ne pun în dificultate apar și pe internet. Maria primește un mesaj de la o persoană pe care nu o cunoaște. Aceasta îi spune că pare foarte simpatică și îi cere o fotografie doar pentru ea. Maria nu știe cine este persoana respectivă și începe să se simtă neliniștită. În loc să răspundă sau să trimită fotografia, îi arată mesajul unui adult de încredere. A cere ajutor nu înseamnă că ai făcut ceva greșit. Înseamnă că ai ales să te protejezi. 

Altă dată, Luca îi spune unui adult că nu mai vrea să fie gâdilat. Adultul râde și continuă, spunând că este doar o joacă. Chiar dacă ceilalți râd, Luca are dreptul să spună din nou: „Oprește-te!”. Corpul lui îi aparține și nimeni nu ar trebui să îl atingă într-un mod care îl face să se simtă inconfortabil după ce a spus că nu îi place. 

Poate că te întrebi cui ai putea cere ajutor. Vestea bună este că există mulți adulți care își doresc să îi protejeze pe copii. Poți vorbi cu mama, tata, bunicii, un profesor, psihologul școlii, un antrenor sau orice alt adult în care ai încredere. Nu trebuie să găsești cuvintele perfecte. Poți spune simplu: „Mi-e frică”, „Nu mă simt în siguranță”, „S-a întâmplat ceva și vreau să îți povestesc” sau chiar „Am nevoie de ajutor”. Aceste cuvinte sunt suficiente pentru ca un adult să înțeleagă că ai nevoie de sprijin. Uneori, copiii se tem că nu vor fi crezuți. Dacă ți se întâmplă acest lucru, este important să nu renunți. Vorbește și cu un alt adult de încredere. Continuă să ceri ajutor până când cineva te ascultă. Nu înseamnă că ai făcut ceva greșit. Înseamnă că ai grijă de tine și că meriți să fii protejat. 

La fel de important este să știi cum poți ajuta un prieten. Dacă un copil îți spune că i s-a întâmplat ceva care l-a speriat, ascultă-l cu atenție și mulțumește-i că a avut încredere în tine. Nu râde de el și nu îi spune că exagerează. Încurajează-l să vorbească și cu un adult. Iar dacă îți este teamă că prietenul tău nu este în siguranță, spune și tu unui adult. Uneori, a cere ajutor pentru un prieten este unul dintre cele mai frumoase și curajoase gesturi pe care le poți face. 

Poate că, după ce ai citit acest articol, încă te întrebi dacă ai putea recunoaște o situație în care este nevoie să ceri ajutor. Adevărul este că nu trebuie să știi toate răspunsurile și nici să îți dai seama singur dacă un lucru este „destul de grav”. Rolul tău nu este să rezolvi problemele adulților și nici să descoperi dacă cineva a făcut ceva greșit. Rolul tău este să ai grijă de tine și să le spui adulților atunci când ceva te sperie, te întristează sau te face să nu te simți în siguranță. 

Uneori, copiii se gândesc că poate exagerează sau că și-au imaginat ceea ce s-a întâmplat. Alteori, se tem că un adult se va supăra pe ei sau că vor crea probleme în familie dacă vor povesti. Este firesc să ai astfel de gânduri. Mulți copii le au. Însă este important să îți amintești că adulții sunt responsabili pentru propriile lor fapte, nu copiii. Dacă un adult sau un copil mai mare face ceva care nu este în regulă, nu este vina ta, chiar dacă persoana respectivă încearcă să te convingă de acest lucru. 

Se poate întâmpla ca cineva să îți spună: „Dacă povestești, nimeni nu te va crede.” Sau: „Toată lumea se va supăra pe tine.” Uneori, astfel de cuvinte îi sperie pe copii și îi fac să păstreze tăcerea. Dar acestea sunt doar încercări de a te împiedica să ceri ajutor. Adevărul este că există mulți adulți care își doresc să îi protejeze pe copii și să îi asculte cu atenție. De aceea, chiar dacă îți este frică sau îți este rușine, merită să vorbești cu un adult în care ai încredere. 

Nu există un mod perfect de a cere ajutor. Poți povesti tot ce s-a întâmplat sau poți spune doar că ai nevoie să vorbești cu cineva. Poți vorbi față în față, poți scrie un bilețel, poți trimite un mesaj sau poți desena ceea ce simți dacă îți este greu să găsești cuvintele. Cel mai important este să nu rămâi singur cu ceea ce te apasă. Problemele grele devin mai ușor de dus atunci când sunt împărțite cu un adult care își dorește să te ajute. 

Este posibil ca, după ce ai povestit ceva dificil, să simți multe emoții diferite. Unii copii se simt ușurați, pentru că nu mai poartă singuri un secret. Alții se simt triști, speriați sau îngrijorați de ceea ce urmează. Toate aceste emoții sunt normale. Uneori este nevoie de timp pentru ca lucrurile să se așeze și pentru ca tu să te simți din nou în siguranță. Important este să îți amintești că nu trebuie să treci singur prin aceste momente. 

Poate ajută să îți imaginezi că ai un rucsac invizibil pe care îl porți mereu cu tine. În el poți pune lucrurile care te ajută să fii în siguranță: curajul de a spune „Nu”, încrederea în emoțiile tale, numele unui adult la care poți merge oricând, vocea ta și amintirea că meriți să fii ascultat și protejat. Ori de câte ori te simți speriat sau nesigur, imaginează-ți că deschizi acel rucsac și găsești acolo tot ce ai nevoie pentru a face primul pas spre ajutor. 

Înainte să încheiem, îți lăsăm 5 lucruri importante pe care să le ții minte: 

1. Emoțiile și corpul tău sunt importante. Dacă ceva nu se simte în regulă, merită să fii atent.
2. Ai voie să spui „Nu” atunci când cineva face ceva ce te sperie, te rănește sau te face să te simți inconfortabil. 
3. Nu trebuie să păstrezi secrete care te fac să îți fie frică, să te simți rușinat sau vinovat. 
4. Ai dreptul să ceri ajutor unui adult în care ai încredere și poți continua să cauți ajutor dacă primul adult nu înțelege prin ce treci. 
5. Nu ești singur. Există oameni care își doresc să te asculte, să te creadă și să te ajute. 

Să ai grijă de tine nu înseamnă că ești obraznic sau că faci ceva greșit. Înseamnă că te respecți și că îți asculți emoțiile atunci când încearcă să te protejeze. Uneori, cel mai curajos lucru pe care îl poate face un copil este să spună: „Am nevoie de ajutor.” Iar atunci când faci acest pas, nu înseamnă că ești slab. Înseamnă că ai ales să ai grijă de tine, iar acesta este un gest de mare curaj. 

Bibliografie: 

Barnahus Network. (2023). Barnahus Quality Standards: Guidance for Multidisciplinary and Interagency Response to Child Victims and Witnesses of Violence. 

Articol realizat de Diana Munteanu, psiholog clinician & psihoterapeut, Centrul Barnahus